Structura WordPress( fisiere, arhitectura, design patterns, hook-uri)

Structura de fișiere WordPress standard conține următoarele:

WordPress este construit folosind următoarele tehnologii web:

  1. PHP – Limbaj de programare pentru a scrie codul pentru a alimenta site-ul și a interacționa cu baza de date.
  2. MySQL – Sistem de gestionare a bazei de date utilizat pentru a stoca și a recupera informațiile din site.
  3. HTML, CSS, JavaScript – Folosite pentru a crea și a format front-end-ul site-ului.
  4. AJAX – Utilizat pentru a efectua solicitări asincrone și a actualiza anumite părți ale site-ului fără a reîncărca întregul site.

WordPress utilizează următoarele biblioteci externe:

  1. jQuery – Biblioteca JavaScript populară utilizată pentru a simplifica programarea în JavaScript și a crea animații și interacțiuni în front-end.
  2. Underscores – Biblioteca de șabloane minimaliste utilizată pentru a crea teme de bază.
  3. MediaElement.js – Bibliotecă JavaScript utilizată pentru a gestiona redarea fișierelor multimedia în site.
  4. TinyMCE – Bibliotecă JavaScript utilizată pentru a crea editorul de text îmbogățit în panoul de administrare al site-ului.

Acestea sunt principalele biblioteci externe utilizate în WordPress.

Utilizarea altor biblioteci externe, cum ar fi bibliotecile pentru formulare sau grafice, poate varia în funcție de cerințele și personalizările individuale ale fiecărui site.

Structura de fișiere WordPress standard conține următoarele:

  1. wp-admin – Directorul pentru panoul de administrare. Acesta conține fișierele necesare pentru accesarea și administrarea site-ului dvs. prin intermediul unui panou de administrare.
  2. wp-content – Directorul unde se stochează temele, plugin-urile și media. Acesta conține toate fișierele care sunt personalizate sau adăugate de dvs. sau de plugin-uri.
  3. wp-includes – Directorul cu fișierele esențiale ale WordPress. Acesta conține fișierele care alcătuiesc nucleul WordPress, precum funcții, clase și fișierele utilizate de teme și plugin-uri.
  4. index.php – Fișierul principal al aplicației. Acesta este fișierul care afișează conținutul site-ului și care îi permite să funcționeze.
  5. Fișierul cu setările de configurare ale site-ului. Acesta conține informații importante precum numele de utilizator și parola pentru baza de date, precum și alte setări importante pentru site.
  6. .htaccess – Fișierul pentru redirectările și protecția site-ului. Acesta poate fi utilizat pentru a proteja site-ul prin intermediul redirectărilor și regulilor de securitate.

Structura unei teme WordPress poate fi mai detaliată astfel:

  1. header.php – Acest fișier include antetul site-ului, cum ar fi tag-ul head, care specifică metadate precum titlul paginii, descrierea și cuvintele cheie. De asemenea, include meniul de navigare, care permite utilizatorilor să navigeze prin diferitele secțiuni ale site-ului.
  2. footer.php – Acest fișier include subsolul site-ului, cum ar fi informațiile de copyright și link-urile social media. De asemenea, poate include un widget area pentru a afișa widget-uri precum un formular de abonare la newsletter sau o listă de categori recente.
  3. index.php – Acest fișier reprezintă pagina principală a site-ului și, în general, afișează un ciclu care iterează prin postările recente ale site-ului. În acest ciclu, pot fi afișate titlul postării, data publicării, autorul, categoria și conținutul excerpt.
  4. style.css – Acest fișier conține toate stilurile CSS pentru tema ta. Este important să specificați informațiile despre temă în partea de sus a acestui fișier, cum ar fi numele, autorul și descrierea, deoarece acestea sunt afișate în panoul de administrare al site-ului când utilizatorii aleg o temă nouă.
  5. functions.php – Acest fișier conține toate funcțiile personalizate și îmbunătățirile de performanță ale temei. De exemplu, puteți utiliza acest fișier pentru a adăuga suport pentru widget-uri sau pentru a schimba comportamentul implicit al site-ului.

Acestea sunt fișierele esențiale pentru orice temă WordPress.

Temele pot include, de asemenea, fișiere suplimentare, cum ar fi single.php (afișează conținutul unui singur post), page.php (afișează conținutul paginilor statice), archive.php (afișează arhivele categoriilor sau a postărilor), și altele, în funcție de necesități.

WordPress este structurat în jurul modelelor MVC (Model-View-Controller). Acest model separă logica aplicației de prezentare și date.

  1. Modele – Acestea sunt clase PHP care gestionează datele din baza de date. Fiecare postare, categorie sau comentariu din WordPress are un model corespunzător care se ocupă de interacțiunea cu baza de date. Modelele sunt apelate de către controler pentru a obține datele necesare.
  2. Controlor – Acesta este locul unde se gestionează logica aplicației. De exemplu, atunci când un utilizator accesează o pagină de postare, controlerul va decide ce date sunt necesare (cum ar fi titlul postării, conținutul, data etc.) și le va obține prin apelarea modelului corespunzător. Apoi, controlerul va decide cum trebuie afișate aceste date în vizualizare.
  3. Vizualizare – Acesta este locul unde se afișează datele furnizate de controler. Vizualizarea poate fi reprezentată prin fișiere PHP, cum ar fi header.php, footer.php, sau single.php. Acestea sunt apelate de către controler pentru a afișa datele în format HTML.

WordPress folosește și sistemul de pluginuri, care permite utilizatorilor să adauge funcționalități noi și să personalizeze site-ul fără a afecta codul sursă principal. De asemenea, sistemul de teme permite schimbarea aspectului site-ului fără a afecta funcționalitatea acestuia.

În general, structura WordPress se bazează pe separarea logicei și prezentării, permițând utilizatorilor să personalizeze site-ul fără a afecta codul sursă principal și să își extindă funcționalitatea prin intermediul pluginurilor și temelor.

În plus, codul PHP din WordPress folosește design patterns, cum ar fi Singleton, Factory și Observer, pentru a se asigura că aplicația este flexibilă, ușor de întreținut și performantă.
Design patterns sunt soluții bine documentate și verificate la probleme specifice întâlnite în dezvoltarea software-ului. Acestea se bazează pe experiența dezvoltatorilor și pot fi aplicate în diferite proiecte pentru a rezolva probleme similare. Design patterns se concentrează pe îmbunătățirea proceselor de dezvoltare și a codului, oferind soluții eficiente și bine înțelese la problemele comune întâlnite în dezvoltarea de software. Acestea ajută dezvoltatorii să evite reinventarea roții și să scrie cod mai clar, ușor de întreținut și scalabil. Utilizarea unui design pattern poate îmbunătăți claritatea codului, facilitează întreținerea și poate îmbunătăți performanța aplicației.

Există mai multe categorii de design patterns, inclusiv:

  1. Modelul de creare: se concentrează pe crearea obiectelor într-un mod abstract, astfel încât să poată fi utilizate în diferite contexte. Exemple incluse Singleton, Factory Method, Abstract Factory și Builder.
  2. Modelul Structural: se concentrează pe modul în care se pot combina și organiza obiectele pentru a crea structuri mai complexe. Exemple incluse Adapter, Bridge, Composite și Decorator.
  3. Modelul de comportament: se concentrează pe interacțiunea dintre obiecte și modul în care acestea pot comunica între ele. Exemple incluse Chain of Responsibility, Command, Observer și Strategy.
  4. Modelul de comportament al obiectelor: se concentrează pe interacțiunea dintre obiecte și modul în care acestea se comportă în diferite contexte. Exemple incluse Iterator, Mediator, State și Template Method.

Acestea sunt doar câteva categorii și exemple de design patterns. Există multe altele, fiecare abordând probleme specifice întâlnite în dezvoltarea de software.

WordPress folosește mai multe design patterns pentru a realiza o arhitectură solidă și flexibilă. Unele dintre design patterns-urile cele mai utilizate în WordPress includ:

  1. Modelul Singleton: Acest design pattern asigură că o singură instanță a unei clase poate fi utilizată în tot sistemul, evitând crearea mai multor instanțe inutile. Acest model este utilizat în WordPress pentru a gestiona conexiunea la baza de date.
  2. Modelul Factory: Acest design pattern permite crearea unei clase abstracte care poate fi utilizată pentru a crea diferite tipuri de obiecte. În WordPress, acest model este utilizat pentru a crea diferite tipuri de obiecte, cum ar fi postări sau pagini.
  3. Modelul Observer: Acest design pattern permite unui obiect să fie notificat atunci când o altă clasă începe o acțiune. În WordPress, acest model este utilizat pentru a implementa notificări și notificări de acțiune între diferitele componente ale sistemului.
  4. Modelul Template Method: Acest design pattern permite definirea unei clase abstracte care poate fi extinsă de alte clase pentru a implementa comportamente specifice. În WordPress, acest model este utilizat pentru a permite dezvoltatorilor să creeze șabloane pentru teme care pot fi personalizate în funcție de necesitățile specifice ale site-ului.

Acestea sunt doar câteva dintre design patterns-urile utilizate în WordPress. Există multe altele care au fost implementate pentru a crea o arhitectură solidă și flexibilă pentru sistemul WordPress.

Prezentare patterns:

Modelul Singleton este un design pattern care asigură că o singură instanță a unei clase poate fi creată într-un sistem. Această instanță poate fi accesată de oriunde în sistem, fără a crea alte instanțe inutile. Acest model este utilizat pentru a gestiona obiecte cu un singur exemplar, cum ar fi o conexiune la baza de date sau un sistem de logare.

Caracteristicile modelului Singleton includ:

  1. Constructor privat: Constructorul este privat pentru a preveni crearea de noi instanțe ale clasei.
  2. Instanță statică: O instanță statică a clasei este creată în sistem pentru a asigura accesul la aceeași instanță din orice loc în sistem.
  3. Metodă de acces static: O metodă statică este utilizată pentru a accesa instanța clasei.

Acest design pattern oferă avantaje, cum ar fi gestionarea mai ușoară a resurselor, precum și evitarea creării de instanțe multiple inutile. Dezavantajul acestui model este că poate fi mai dificil de testat și poate fi mai puțin flexibil decât alte modele.

Modelul Factory este un design pattern care se concentrează pe crearea de obiecte. Acesta abstractizează procesul de creare a obiectelor, astfel încât clienții să nu trebuiască să știe cum sunt create obiectele și să poată folosi acele obiecte fără a fi afectați de schimbările interne.

Acest design pattern are următoarele caracteristici:

  1. Interfețe abstracte: Interfețele abstracte sunt utilizate pentru a defini tipurile de obiecte care pot fi create de modelul Factory.
  2. Clase concrete: Clasele concrete implementează interfețele abstracte și creează obiectele concrete.
  3. Metodă de fabricație: O metodă de fabricație este utilizată pentru a crea obiecte concrete, în funcție de un parametru de intrare.

Acest model oferă avantaje, cum ar fi separarea preocupărilor și abstractizarea procesului de creare a obiectelor, facilitând astfel testarea și modificarea claselor concrete. Dezavantajul acestui model poate fi creșterea complexității sistemului dacă sunt utilizate prea multe tipuri de obiecte și clase concrete.

Modelul Observer este un design pattern care definește relația unu la mulți între obiecte, astfel încât când un obiect se schimbă, toate obiectele aflate în această relație sunt notificate și actualizate automat.

Acest model de design are următoarele componente:

  1. Subject: Acesta este obiectul care se schimbă și notifică toate obiectele legate de acesta.
  2. Observer: Acesta este obiectul care primește notificări despre schimbările din Subject și actualizează starea sa în consecință.
  3. Interfețe: Interfețele sunt utilizate pentru a defini comportamentul necesar pentru Subject și Observer.

Acest model de design poate fi utilizat în situații în care există o relație unu la mulți între obiecte și doriți să actualizați toate aceste obiecte atunci când se schimbă starea unuia dintre ele. Dezavantajul acestui model poate fi creșterea complexității sistemului, deoarece este necesară menținerea unei liste a tuturor obiectelor legate.

Modelul Template Method este un design pattern care definește un schelet pentru executarea unui algoritm, în care anumite pași sunt definiți în subclase. Această abordare permite separarea implementării detaliate a fiecărui pas din algoritm de scheletul acestuia.

Acest model de design are următoarele componente:

  1. Clasa abstractă: Aceasta definește scheletul algoritmului și conține metoda template.
  2. Subclase concrete: Acestea mostenesc clasa abstractă și implementează pașii din scheletul algoritmului.

Metoda template conține un set de pași, dintre care unii sunt definiți în clasa abstractă și alții sunt delegați către subclasele concrete.

Acest model de design poate fi utilizat în situații în care există un algoritm cu mai multe pași și doriți să separați implementarea detaliată a fiecărui pas de scheletul acestuia.

Acest lucru permite o flexibilitate mai mare în modificarea algoritmului fără a afecta scheletul acestuia.

În WordPress, funcțiile și clasele sunt structurate în mai multe fișiere, fiecare fișier conținând o clasă sau mai multe funcții relevante pentru un anumit aspect al sistemului. De exemplu, un fișier poate conține o clasă pentru gestionarea postărilor, iar alt fișier poate conține funcții pentru gestionarea comentariilor.

Clasele sunt structurate în mod obișnuit, cu propriile metode și proprietăți, precum și cu eventuale relații cu alte clase. De exemplu, o clasă poate avea o relație de moștenire cu o altă clasă, astfel încât să poată fi extinsă pentru a adăuga funcționalități suplimentare.

Funcțiile sunt, de asemenea, grupate în fișiere relevante, astfel încât să fie ușor de localizat și utilizat. Acestea pot fi apelate din diverse puncte din sistem, cum ar fi în modificări de temă sau plugin-uri.

În general, structura fișierelor și claselor din WordPress este proiectată pentru a fi clară și ușor de înțeles, astfel încât să permită dezvoltatorilor să se integreze ușor în sistem și să adauge noi funcționalități.

În plus, WordPress folosește un sistem de încărcare automată a claselor, astfel încât acestea să poată fi accesate oriunde în sistem fără a fi încărcate explicit. Acest lucru îmbunătățește performanța sistemului și face mai ușor pentru dezvoltatori să acceseze clasele și funcțiile relevante.

De asemenea, WordPress folosește codul bine documentat și standarde de codificare clare, astfel încât să fie ușor de înțeles și să se asigure că codul să fie ușor de întreținut și dezvoltat în continuare.

În general, structura fișierelor și claselor din WordPress este proiectată pentru a fi flexibilă, clară și ușor de înțeles, astfel încât să permită dezvoltatorilor să se integreze ușor în sistem și să adauge noi funcționalități.

Sistemul de pluginuri din WordPress permite dezvoltatorilor să extindă funcționalitatea site-ului fără a modifica codul principal al sistemului. Acest lucru permite personalizarea și îmbunătățirea site-ului fără a afecta funcționalitatea de bază a acestuia.

Temele din WordPress permit schimbarea aspectului site-ului fără a modifica codul de bază al acestuia. Acest lucru permite personalizarea aspectului site-ului fără a afecta funcționalitatea acestuia.

În general, structura codului din WordPress este proiectată pentru a fi flexibilă, clară și ușor de înțeles, astfel încât să permită dezvoltatorilor să se integreze ușor în sistem și să adauge noi funcționalități.

În WordPress, operațiile comune care se pot executa asupra funcțiilor și claselor includ:

  1. Adăugarea de noi funcționalități: dezvoltatorii pot crea noi funcții și clase pentru a extinde funcționalitatea sistemului.
  2. Modificarea funcțiilor existente: dezvoltatorii pot modifica funcțiile și clasele existente pentru a le adapta nevoilor site-ului.
  3. Eliminarea funcțiilor inutile: dezvoltatorii pot elimina funcțiile și clasele care nu mai sunt necesare pentru a optimiza performanța site-ului.
  4. Hook-uri: dezvoltatorii pot utiliza hook-uri pentru a personaliza comportamentul sistemului prin intermediul acțiunilor și filtrelor.
  5. Crearea de plugin-uri: dezvoltatorii pot crea plugin-uri pentru a adăuga noi funcționalități sau pentru a personaliza comportamentul sistemului.
  6. Crearea de teme: dezvoltatorii pot crea teme pentru a schimba aspectul site-ului fără a modifica codul de bază al acestuia.
  7. Modificarea SQL: dezvoltatorii pot efectua interogări SQL pentru a accesa și modifica datele din baza de date a site-ului.

În general, aceste operatii ofera flexibilitate si personalizare a site-ului, permitand dezvoltatorilor sa se integreze in sistem si sa adauge noi functionalitati sau sa modifice cele existente.

Modalitățile de adăugare, modificare și eliminare a funcțiilor și claselor din WordPress sunt:

  1. Adăugare: Dezvoltatorii pot adăuga noi funcții sau clase în codul sursă al sistemului prin intermediul unui plugin sau a unei teme personalizate.
  2. Modificare: Dezvoltatorii pot modifica funcțiile și clasele existente prin intermediul unui plugin sau a unei teme personalizate.
  3. Eliminare: Dezvoltatorii pot elimina funcțiile sau clasele inutile prin intermediul unui plugin sau prin editarea codului sursă al sistemului.

În general, aceste operații se pot realiza prin intermediul codului PHP, HTML, CSS și JavaScript și prin accesarea bazei de date a site-ului. Este important ca dezvoltatorii să cunoască în detaliu sistemul și să urmeze practicile de dezvoltare recomandate înainte de a efectua aceste operații.

Prin utilizarea hook-urilor, dezvoltatorii pot extinde și personaliza funcționalitatea WordPress fără a modifica codul sursă original, ceea ce face mai ușor menținerea sistemului la zi și actualizarea acestuia la versiuni noi.

În plus față de acțiuni și filtre, hook-urile din WordPress oferă flexibilitate și control dezvoltatorilor. Dezvoltatorii pot crea acțiuni sau filtre personalizate în plugin-uri sau teme, astfel încât acestea să poată fi activate sau dezactivate în funcție de necesitățile site-ului. Acest lucru poate fi realizat fără a modifica codul sursă al WordPress și, astfel, site-ul poate fi actualizat la noi versiuni fără probleme.

 

Print Friendly, PDF & Email
Scroll to Top