HTML (Hypertext Markup Language) este un limbaj de marcare utilizat pentru a crea paginile web. Acesta utilizează etichete (denumite „tag-uri”) pentru a specifica cum ar trebui să arate conținutul unei pagini web, cum ar fi titlul, paragrafele, imaginile și link-urile. HTML este un limbaj standard utilizat pe scara larga pentru a crea pagini web si este usor de invatat.
HTML este un limbaj de marcare pentru structurarea conținutului unei pagini web. Acesta este utilizat pentru a crea structura și organizarea conținutului, precum și pentru a specifica cum ar trebui să arate acesta în browser. HTML este format din etichete sau „tag-uri”, care sunt înconjurate de paranteze angulare <>.
Exemple de etichete HTML incluse:
- <html> – specifică începutul și sfârșitul documentului HTML
- <head> – conține metadate despre document, cum ar fi titlul sau link-urile către fișiere CSS și JavaScript
- <body> – conține conținutul afișat în browser
- <h1> – specifică un titlu de nivel 1
- <p> – specifică un paragraf
- <a> – specifică un link
- <img> – specifică o imagine
- <div> – specifică o secțiune divizată a conținutului
HTML este utilizat împreună cu alte limbaje precum CSS (Cascading Style Sheets) pentru a specifica aspectul vizual al paginii și JavaScript pentru a adăuga interactivitate.
HTML este un limbaj foarte flexibil, permitându-vă să creați pagini web static sau dinamice, și este compatibil cu majoritatea browser-elor web. HTML este un standard web recunoscut și este utilizat în aproape toate site-urile web.
HTML este un limbaj foarte important pentru crearea de pagini web, și este utilizat împreună cu alte limbaje precum CSS și JavaScript pentru a crea paginile web interactive și cu aspect modern.
Este important de menționat că HTML5 este ultima versiune a HTML care aduce multe îmbunătățiri și noi caracteristici, cum ar fi suport pentru media, geolocatie, formulare mai bine structurate, și multe altele.
HTML a evoluat de-a lungul anilor, iar versiunile sale au fost lansate în mod regulat pentru a include noi caracteristici și pentru a-și îmbunătăți performanța. Iată o cronologie a versiunilor HTML:
- HTML 1.0: Lansat în 1991, a fost prima versiune oficială a HTML. Aceasta a oferit posibilitatea de a crea legături între documente și a introdus conceptul de „hypertext”.
- HTML 2.0: Lansat în 1995, a adus suport pentru tabele, formulare și elemente de bază de formare.
- HTML 3.2: Lansat în 1997, a adus suport pentru imagini, sunete și alte elemente multimedia.
- HTML 4.01: Lansat în 1999, a adus suport pentru aplicații web complexe și a introdus conceptul de „strict”, „transitional” și „frameset” DOCTYPE.
- XHTML 1.0: Lansat în 2000, a adus suport pentru XML și a introdus conceptul de „well-formed” documente.
- HTML5: Lansat în 2014, a adus suport pentru video, audio, geolocatie, formulare mai bine structurate, și multe altele, HTML5 a devenit o noua baza pentru majoritatea site-urilor web actuale.
- HTML 5.1: Lansat în 2016, a adus suport pentru caracteristici suplimentare precum micromedie și servicii de poziționare.
- HTML 5.2: Lansat în 2017, a adus suport pentru caracteristici suplimentare precum autentificarea și autorizarea prin intermediul browser-ului și suport pentru formulare mai complexe.
- HTML 5.3: Lansat în 2018, a adus suport pentru caracteristici suplimentare precum formulare cu validare, elemente de interacțiune și suport pentru media mai avansate.
Actualmente se lucreaza la HTML 5.4.
Este important de menționat că, deși HTML 5.0 și ulterioarele sale versiuni au introdus multe caracteristici noi și îmbunătățiri, browser-ele web moderne continuă să suporte și versiuni mai vechi ale HTML, astfel încât site-urile web pot fi accesate de pe diferite browsere și dispozitive. În general, mai noile versiuni ale HTML sunt retro-compatibile cu versiunile mai vechi, astfel încât acestea pot fi utilizate în combinație cu versiunile mai vechi ale HTML pentru a oferi o experiență de navigare mai bună utilizatorilor.
Este important să menționăm că, în timp ce HTML este utilizat pentru a crea structura și organizarea conținutului unei pagini web, alte limbaje precum CSS și JavaScript sunt utilizate pentru a-i da aspect și funcționalitate. CSS (Cascading Style Sheets) este utilizat pentru a specifica aspectul vizual al unei pagini web, cum ar fi culorile, fonturile și poziționarea elementelor, în timp ce JavaScript este utilizat pentru a adăuga funcționalitate interactivă, cum ar fi animații, evenimente și interacțiune cu utilizatorul.
Este important să menționăm că în prezent există și alte limbaje bazate pe HTML cum ar fi XHTML, care este o combinatie între XML și HTML, sau HTML5, care este o evoluție a HTML4.
Da, există alte limbaje de marcare utilizate pentru crearea de conținut pentru web. Unul dintre cele mai populare alternative la HTML este XML (Extensible Markup Language). XML este un limbaj de marcare similar cu HTML, dar este mai flexibil și poate fi utilizat pentru a marca orice tip de informații, nu doar pentru conținutul web.
O altă alternativă la HTML este Markdown, care este un limbaj de marcare simplu care permite utilizatorilor să scrie conținut ușor de citit și de editat. Markdown este utilizat adesea pentru bloguri, documentații și note.
Există și alte limbaje precum BBCode și Textile care au fost utilizate în trecut pentru a marca conținutul web, dar au devenit mai puțin populare în timp.
La fel și limbajul LaTeX, care este utilizat pentru crearea documentelor științifice și tehnice.
În plus față de limbajele menționate anterior, există și alte opțiuni pentru marcarea conținutului web, cum ar fi:
- JSON (JavaScript Object Notation) – un limbaj de marcare pentru date structurate care este utilizat adesea pentru a transmite date între aplicații web.
- YAML (YAML Ain’t Markup Language) – un limbaj de marcare simplu și ușor de citit care este utilizat adesea pentru a marca configurații și date.
- RDF (Resource Description Framework) – un limbaj de marcare pentru descrierea resurselor web și a relațiilor dintre acestea.
- RDFa (RDF in Attributes) – o extensie a RDF care permite utilizatorilor să adauge informații despre resurse în atribute HTML.
- Microdata – o extensie a HTML5 care permite utilizatorilor să adauge informații despre resurse în atribute HTML pentru a face conținutul mai ușor de interpretat de către mașini.
- Microformats – un set de convenții pentru marcarea conținutului web pentru a-l face mai ușor de interpretat de către mașini.
Este important de menționat că, în timp ce aceste limbaje pot fi utilizate împreună cu HTML pentru a marca conținutul web, HTML este încă cel mai răspândit limbaj de marcare util.
În plus față de limbajele menționate anterior, există și alte opțiuni pentru marcarea conținutului web, cum ar fi:
- SVG (Scalable Vector Graphics) – un limbaj de marcare pentru crearea de imagini vectoriale, care poate fi redimensionat fără pierderea calității.
- MathML (Mathematical Markup Language) – un limbaj de marcare pentru reprezentarea matematicii în documente web.
- SMIL (Synchronized Multimedia Integration Language) – un limbaj de marcare pentru sincronizarea conținutului multimedia.
- VoiceXML (Voice Extensible Markup Language) – un limbaj de marcare pentru aplicații de voce și recunoaștere vocală.
- CBML (Comic Book Markup Language) – un limbaj de marcare pentru crearea de benzi desenate digitale.
- VXML (Voice Extensible Markup Language) – un limbaj de marcare pentru aplicații de voce și recunoaștere vocală.
Acestea sunt doar câteva dintre limbajele de marcare alternative disponibile pentru crearea de conținut web. Fiecare dintre aceste limbaje are propriile sale avantaje și dezavantaje și sunt mai bine potrivite pentru anumite scopuri sau utilizări. Este important să se aleagă cel mai potrivit limbaj de marcare pentru a satisface nevoile proiectului dvs..
HTML (Hypertext Markup Language) nu are un singur proprietar. Este un standard deschis și publicat de World Wide Web Consortium (W3C), o organizație internațională care se ocupă de standardizarea tehnologiilor web. W3C publică specificații pentru HTML și alte limbaje web și promovează utilizarea lor în întreaga lume.
HTML a evoluat de-a lungul anilor prin contribuțiile unui număr mare de persoane și organizații din întreaga lume, înclusiv dezvoltatori, designeri, cercetători și reprezentanți ai industriei.
Este important de menționat că orice persoană sau organizație poate să propună modificări sau extensii pentru limbajul HTML, dar acestea trebuie să fie aprobate de către W3C pentru a deveni parte a standardului.
Da, există un standard ISO pentru HTML, ISO/IEC 15445:2000. Acest standard specifică versiunea 4.01 a HTML și este în conformitate cu specificațiile publicate de W3C. Standardul ISO pentru HTML a fost publicat pentru prima dată în 2000 și a fost revizuit de mai multe ori de atunci.
Este important de menționat că, în timp ce standardul ISO pentru HTML este în conformitate cu specificațiile W3C, cele mai recente versiuni ale HTML sunt publicate și menținute de către W3C, nu de către ISO.
În plus, standardul ISO este mai puțin utilizat decât specificațiile W3C, deoarece acestea din urmă sunt mai actualizate, mai complete și mai larg acceptate în industria web.
Sunt multe alte standarde web, care acoperă diferite aspecte ale dezvoltării web. Aici sunt câteva dintre cele mai importante:
- CSS (Cascading Style Sheets) – un limbaj de marcare pentru specificarea stilurilor și designului pentru documentele web, cum ar fi fonturile, culorile și poziționarea elementelor.
- JavaScript – un limbaj de programare care permite crearea de interacțiuni și efecte dinamice în paginile web.
- DOM (Document Object Model) – un model de programare pentru accesarea și modificarea conținutului și structurii unei pagini web.
- XML (eXtensible Markup Language) – un limbaj de marcare pentru structurarea de date care poate fi utilizat pentru a crea documente personalizate.
- HTTP (Hypertext Transfer Protocol) – protocolul de comunicare utilizat pentru transferul de date între un server web și un browser.
- HTTPS (HTTP Secure) – o extensie a HTTP care adaugă un nivel de securitate prin utilizarea unui certificat SSL/TLS.
- SON (JavaScript Object Notation) – un format de date pentru transmiterea de date între aplicații web, care este ușor de citit și utilizat de către programele de calcul.
- WebSockets – un protocol de comunicare pentru crearea de conexiuni bidirecționale între aplicațiile web și serverele web.
- WebRTC (Web Real-Time Communication) – un set de tehnologii pentru crearea de comunicări video și audio în timp real în aplicații web.
- WebAssembly – un standard pentru executarea de cod binar în browser, care permite crearea de aplicații web performante și complexe.
- ARIA (Accessible Rich Internet Applications) – un set de atribute pentru limbajul HTML care oferă informații suplimentare despre elementele unei pagini web pentru a le face mai accesibile pentru utilizatorii cu dizabilități.
- PWA (Progressive Web Apps) – o tehnologie care permite crearea de aplicații web performante care se comportă ca și cum ar fi instalate pe dispozitivul utilizatorului.
- SVG (Scalable Vector Graphics) – un limbaj de marcare pentru crearea de imagini vectoriale care pot fi redimensionate fără pierderi de calitate.
- Canvas – un element HTML care permite crearea de imagini dinamice prin intermediul codului JavaScript.
- WebGL (Web Graphics Library) – o interfață de programare pentru crearea de conținut 3D în aplicații web.
- Web Audio – o interfață de programare pentru crearea de efecte audio și manipularea sunetelor în aplicații web.
- SMIL (Synchronized Multimedia Integration Language) – un limbaj de marcare pentru sincronizarea elementelor multimedia în documentele web.
- WAI-ARIA (Web Accessibility Initiative – Accessible Rich Internet Applications) – un set de standarde pentru crearea de aplicații web accesibile pentru utilizatorii cu dizabilități.
- WCAG (Web Content Accessibility Guidelines) – ghiduri pentru crearea de conținut web accesibil.
- AMP (Accelerated Mobile Pages) – o tehnologie pentru crearea de pagini web care se încarcă rapid pe dispozitive mobile.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante standarde web. Există multe altele, fiecare având propriile sale caracteristici și utilizări specifice.
ISO (International Organization for Standardization) este o organizație internațională care se ocupă cu standardizarea tehnologică. Există mai multe standarde ISO care se referă la web și tehnologii conexe:
- ISO/IEC 40500:2012 – Specificația ISO pentru „Web Content Accessibility Guidelines” (WCAG), care oferă ghiduri pentru crearea de conținut web accesibil pentru toți utilizatorii, inclusiv pentru cei cu dizabilități.
- ISO/IEC 30170:2011 – Specificația ISO pentru „Software Engineering – Software product Quality Requirements and Evaluation (SQuaRE) – Common Industry Format (CIF) for usability” care oferă ghiduri pentru evaluarea calității produselor software în ceea ce privește uzabilitatea.
- ISO/IEC 23270:2017 – Specificația ISO pentru „Software Engineering – Software life cycle processes – Requirements engineering” care oferă ghiduri pentru procesul de gestionare a cerințelor pentru produse software.
- ISO/IEC TR 29138-1:2013 – Specificația ISO pentru „Software Engineering – Guide to the software engineering body of knowledge (SWEBOK) – Part 1: Introduction and Overview” care oferă un ghid general pentru domeniul ingineriei software.
- ISO/IEC TR 29138-2:2013 – Specificația ISO pentru „Software Engineering – Guide to the software engineering body of knowledge (SWEBOK) – Part 2: Software Requirements” care oferă ghiduri pentru procesul de gestionare a cerințelor pentru produse software.
Acestea sunt doar câteva dintre standardele ISO care se referă la web și tehnologii conexe. Este important pentru un dezvoltator sa fie familiar cu aceste standarde pentru a oferi o calitate optimă și conformitate în proiectele lor.
HTML (Hypertext Markup Language) nu este interzis sau ilegal. Este un limbaj de marcare standardizat care este utilizat pentru crearea de paginilor web și este amplu acceptat și utilizat în industria web.
Este posibil ca în anumite țări să existe reguli sau legi care reglementează conținutul web și utilizarea anumitor tehnologii, dar acestea nu interzic în mod specific utilizarea HTML.
Este important ca dezvoltatorii sa respecte regulile și legile țării în care operează, precum și normele și standardele industriei, atunci când utilizează HTML sau alte tehnologii web pentru a dezvolta site-uri sau aplicații.
HTML5, ultima versiune lansată a limbajului, aduce o serie de noi caracteristici, cum ar fi suport pentru video și audio native, grafică vectorială, geolocatie, și mai multe. Acestea au îmbunătățit experiența utilizatorului și au simplificat dezvoltarea de aplicații web.
Cu toate acestea, industria web este într-o continuă evoluție, iar noi tehnologii și tendințe apar în mod regulat. HTML poate fi îmbunătățit sau completat de alte limbaje sau tehnologii, cum ar fi JavaScript, CSS sau Web Components, pentru a crea experiențe utilizator mai bune și mai interactive.
Este important pentru dezvoltatorii web să fie familiarizați cu cele mai recente tendințe și tehnologii pentru a putea crea site-uri și aplicații moderne și performante. Exista totusi standarde si limbaje care au aparut si care incearca sa inlocuiasca sau sa inoveze HTML, cum ar fi WebAssembly sau WebVR, dar HTML ramane un limbaj de baza in dezvoltarea de aplicatii web.
